Pentru cei care oferă ajutor

Cei care fac parte din forțele de răspuns (instituții și voluntari deopotrivă) în situații de urgență vor fi expusi la stres in perioada urmatoare. Gestionarea stresului și luarea pauzelor vor face intervenția ta mai bună.

Implicarea ta în gestionarea crizei asociate cu COVID-19 te poate afecta din punct de vedere emoțional. Există acțiuni pe care le poți face pentru a te ajuta să reduci reacțiile de stres traumatic secundar (STS), asociate cu gestionarea evenimentelor de criză.

  • Recunoaște faptul că STS poate afecta pe oricine care ajută alte persoane într-un eveniment traumatic.
  • Învață care sunt simptomele, inclusiv cele fizice (oboseală, boală) și psihice (frică, sevraj, vinovăție) pentru a le putea recunoaște mai ușor.
  • Acordă timp, atât ție cât și familiei tale pentru a vă recupera după ce ai făcut parte din forțele de răspuns la pandemie.
  • Creează-ți un program cu activități de îngrijire personală de care te bucuri, precum să petreci timp cu prietenii și familia, să faci exerciții fizice sau să citești o carte.
  • Ia o pauză de la știrile sau relatările legate de COVID-19
  • Cere ajutor dacă te simți copleșit sau îngrijorat de faptul că COVID-19 îți afectează capacitatea de a avea grijă de familia și pacienții tăi, așa cum o făceai înainte de răspândirea virusului.

Semne că suferi de epuizare profesională (Burnout):

  • Tristețe, depresie sau apatie
  • Sentimente de frustrare, care apar cu ușurință
  • Reacții de apărare – dai vina pe alții, iritabilitate
  • Lipsa emoțiilor, indiferență
  • Detașament – Izolare sau deconectare de ceilalți
  • Neglijarea igienei personale
  • Senzație constantă de oboseală, epuizare (secare de energie) sau de copleșire
  • Poți să ai senzația:
    • De eșec
    • Că nimic din ceea ce faci nu mai ajută, nu mai are sens
    • Că nu îți faci treaba bine
    • Că ai nevoie de alcool/alte substanțe pentru a face față

Semne de Stres Traumatic Secundar (STS)

  • Teama sau frica excesivă că ceva rău se va întâmpla
  • Ușor de speriat sau „în gardă” tot timpul
  • Semne fizice de stres (de exemplu senzația că inima îți bate cu putere)
  • Coșmaruri sau ganduri recurente legate de situații traumatice
  • Sentimentul că traumele celorlalți sunt ale tale

Limitează timpul pe care îl petreci lucrând singur și încearcă să te implici mai mult, fie și în mediul online în activități de echipă, atunci când este posibil.

Obține sprijin din partea membrilor echipei: dezvoltă un sistem de tip „buddy system/camarad”

Într-un sistem de tip „buddy system/camarad”, doi membri ai forțelor de răspuns formează o echipă pentru a se sprijini reciproc, pentru a-și monitoriza unul altuia nivelul de stres și de siguranță, cât și volumul de muncă.

  • Cunoașteți-vă. Vorbiți despre trecutul fiecăruia, interese, hobby-uri și familie. Identificați-vă reciproc punctele forte și slăbiciunile.
  • Fiți atenți unul la celălalt. Dacă se poate, încercați să lucrați în aceeeșii locație.
  • Setați ore când veți intra în contact unul cu celălalt. Ascultați cu atenție și împărtășiți experiențe și sentimente. Încercați să acceptați situațiile dificile și marcați realizările/ micile succese, chiar și pe cele mai mici.
  • Oferiți-vă ajutorul pentru nevoile de bază Vorbiți despre trecutul fiecăruia, interese, hobby-uri și familie. Identificați-vă reciproc punctele forte și slăbiciunile.
  • Monitorizați-vă reciproc sarcinile de lucru Încurajați-vă unul pe celălalt să luați pauze. Discutați despre moduri prin care puteți reduce stresul (odihnă, rutina de somn, experciții fizice și respirații profunde).
  • Încearcă să creezi un mediu în echipă, în care colegul tău să se simtă în siguranță să își exprime nevoile și limitele. Facilitează comunicarea lui cu liderii echipei sau ceilalți colegi.

Tehnici de îngrijire personală pentru membrii echipelor de intervenție

  • Limitează-ți orele la muncă la ture care nu depășesc 12 ore.
  • Lucrează în echipe și limitează timpul pe care îl petreci lucrând individual.
  • Încearcă să ții un jurnal.
  • Vorbește cu familia, prietenii, șefii și colegii despre sentimentele și trăirile tale.
  • Exersează tehnici de respirație și relaxare.
  • Menține o dietă sănătoasă și asigură-te că ai un program adecvat de somn și exerciții fizice.
  • Acceptă că este perfect normal să-ți setezi limite și să spui „nu”.
  • Evită sau limitează pe cât posibil cofeina și consumul de alcool.

Este important să îți reamintești:

  • Nu ești egoist dacă iei pauze.
  • Nevoile supraviețuitorilor nu sunt mai importante decât bunăstarea sau propriile tale nevoi.
  • Să lucrezi tot timpul nu înseamnă că vei avea cea mai bună contribuție.
  • Există și alte persoane care pot ajuta în răspunsul la pandemie.

A fi parte din forțele de răspuns în caz de dezastre poate fi o activitate care îți aduce satisfacții însă este în acelați timp și și stresantă. Recunoscând că ești stresat și încercând să găsești metode de a gestiona stresul în timp ce continui să răspunzi solicitărilor, te va ajuta să te menții sănătos și astfel poți continu să îi ajuți pe cei care sunt afectați.

Fundația Estuar a lansat 4medicALL, o linie de consiliere și suport psihologic oferită de specialiști în sănătate mintală pentru cei mai încercați dintre noi în această perioadă, personalul medical, paramedical și sanitar implicat în tratarea persoanelor infectate cu virusul COVID-19, linia I de intervenție.

Cum puteți beneficia de ajutor:
0758 119 314
0758 119 313
0758 119 304

consiliere@estuar.org