Întrebări și răspunsuri

0371 237 427

numărul la care poți obține informații din surse oficiale și de la asociații implicate
în ajutorarea sucevenilor afectați de Covid-19 sau măsurile de combatere a epidemiei

Această pagină reprezintă un răspuns umanitar la situația generată de noul coronavirus. Ne dedicăm comunității sucevene și ne aliniem altor inițiative asemănătoare existente în România.

Responsabilitatea, solidaritatea și organizarea civică ne vor ajuta să trecem mai ușor peste această criză! Împreună ne putem face bine! (mai multe…)

Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages

 

Simptome (11)

Reacțiile obișnuite, ca urmare a situațiilor de stres, se vor diminua cu timpul, în cazul majorității copiilor. Copiii care au fost direct expuși la dezastre pot trece, din nou, prin stări de supărare; pot reveni comportamente legate de eveniment, dacă aceștia văd sau aud lucruri care să le reamintească de ceea ce s-a întâmplat. Dacă cei mici continuă să fie foarte afectați sau dacă reacțiile lor periclitează activitatea școlară ori relațiile cu ceilalți, părinții sunt sfătuiți să se adreseze unui specialist sau să discute cu cineva care are competențe în gestionarea nevoilor emoționale ale copiilor. Învață mai multe despre reacțiile obișnuite în condiții de stres:

Pentru bebeluși și copii de până la 2 ani

Bebelușii pot deveni mai irascibili. S-ar putea să plângă mai des ca în mod obișnuit sau să vrea să fie ținuți în brațe mai mult.

Pentru copii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani

Preșcolarii și copiii de grădiniță s-ar putea întoarce la comportamente pe care le depășiseră deja. De exemplu, accidente în rutina legată de mersul la toaletă, urinat în pat sau stări de spaimă asociate separării de părinți sau de îngrijitori. E posibil să aibă accese de furie sau dificultăți în a dormi.

Pentru copii cu vârste cuprinse între 7 și 10 ani

Copiii mai mari pot resimți supărare, furie sau teama de repetare a evenimentului. Colegii lor pot transmite informații false; cu toate acestea, părinții sau îngrijitorii pot corecta dezinformările. Copiii mai mari se concentrează pe detaliile evenimentului și fie vor să vorbească despre asta tot timpul, fie refuză total să vorbească. Există posibilitatea ca aceștia să întâmpine dificultăți în menținerea concentrării.

Pentru pre-adolescenți și adolescenți

Unii pre-adolescenți și adolescenți răspund la traume prin izbucniri. De exemplu, pot ajunge să se comporte neglijent sau să apeleze la alcool sau la substanțe care pot da dependență. Alții se pot teme să iasă din casă. Unii ar putea să reducă timpul petrecut cu prietenii lor. S-ar putea lăsa copleșiți de emoții intense, simțind că nu sunt în stare să vorbească despre ele. Emoțiile pot să-i facă să devină mai iritați și chiar să ajungă să se certe cu frații, părinții, îngrijitorii sau alți adulți.

Pentru copii cu nevoi speciale

Copiii care au nevoie permanentă de aparate care să le susțină sistemul respirator sau cei care sunt imobilizați într-un scaun cu rotile sau la pat, pot avea reacții mai puternice în fața unui dezastru iminent sau în desfășurare. Ar putea să resimtă mai intens momentele de stres, îngrijorare sau furie, în comparație cu ceilalți copii, pentru că au mai puțin control asupra stării lor generale. Același lucru este valabil pentru copii cu alte tipuri de limitări de natură fizică, emoțională sau intelectuală. Copiii cu nevoi speciale pot avea nevoie de încurajări suplimentare, de mai multe explicații legate de eveniment, de mai mult confort și de alte forme de contact fizic, precum îmbrățișări din partea celor dragi.

Categories: Carantină, Simptome

Simptomele de mai jos au fost raportate în cazul persoanelor confirmate cu infecția COVID-19, având intensitate diferită, de la cele ale unei simple răceli, până la stări grave care au condus la deces. Simptomele menționate mai jos se pot instala în cca. 2-14 zile de la data expunerii la virus:

  • Febră.
  • Tuse seacă.
  • Insuficiență respiratorie (dificultate în respirare/senzație de sufocare)

Unele persoane pot să fie infectate, dar nu dezvoltă niciun simptom și nu se simt bolnave. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) își revin după ce au fost afectați de boală fără a avea nevoie de tratament special. Circa 1 din 6 persoane care au COVID-19 dezvoltă forme severe ale bolii și au dificultăți în respirație. Persoanele în vârstă și cei cu probleme medicale anterioare, precum tensiune arterială mare, probleme cu inima sau diabet au șanse mai mari să dezvolte o formă severă a bolii.

Folosește chestionarul de mai jos pentru a identifica gradul de risc propriu pentru a putea vedea ce pași ai de urmat mai departe, în funcție de starea ta de sănătate și de acțiunile întreprinse în ultima perioadă.

CHESTIONAR

Categories: Carantină, Simptome

Cum se transmite COVID-19

Transmiterea de la persoană la persoană

Se crede că virusul se transmite în principal de la persoană la persoană:

  • Între oameni care sunt în contact apropiat unul cu celălalt (la o distanță de cca. 1,5 – 2 m).
  • Prin stropi respiratorii produși atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Acești stropi pot ajunge ușor în gura sau nasul celor din preajmă sau chiar pot fi inhalați în plămâni.

Poate fi cineva contagios chiar dacă nu are niciun simptom aferent COVID-19?

  • Cei mai contagioși se consideră a fi cei care au cele mai puternice simptome (cei în starea cea mai gravă).
  • Unii pot fi contagioși și înainte să manifeste simptomele bolii. În cazul COVID-19 s-au raportat o serie de astfel de cazuri, însă se consideră că nu aceasta este metoda principală de contagiune.

Infectarea prin atingerea unor suprafețe contaminate

E posibil ca o persoană să devină purtătoare de COVID-19 în urma atingerii unei suprafețe sau a unui obiect care a fost contaminat și apoi să-și atingă gura, nasul sau chiar ochii, dar se consideră că nu acesta este modul principal de transmitere.

“Nu se știe cu exactitate cât timp supraviețuiește în general pe suprafețe virusul care cauzează COVID-19, dar se pare că se comportă similar cu alte coronavirusuri. Studiile sugerează că durata de supraviețuire pe suprafețe a coronavirusurilor (inclusiv COVID-19 așa cum a fost studiat inițial) este de câteva ore până la câteva zile. Această durată poate varia în condiții diferite (de exemplu, în funcție de tipul suprafeței, de temperatură sau de gradul de umiditate al mediului). Dacă ai bănuieli că o suprafață ar putea fi contaminată, curăță cu un dezinfectant simplu pentru a distruge virusul și pentru a te proteja pe tine și pe ceilalți”.

Cât de ușor se transmite virusul?

Ușurința cu care un virus trece de la o persoană la alta poate varia mult. Unele virusuri sunt puternic contagioase (se transmit foarte ușor), precum pojarul, în timp ce alte virusuri se transmit în ritm mai lent. Un alt factor de control îl constituie posibilitatea de a opri sau încetini contagiunea unei mase mari de oameni. Virusul care cauzează COVID-19 pare a se transmite extrem de rapid și îndelungat în comunitate în anumite zone geografice.

Transmiterea în cadrul comunității reprezintă situația în care mai mulți oameni sunt infectați într-un anumit areal geografic, inclusiv persoane pentru care nu putem afla nici când și nici cum au luat virusul.

Situația din România

Se înregistrează niveluri diferite de activitate a acestui virus pe teritoriul României, aflându-ne în scenariul 3 al epidemiei.

Simptome

Simptomele de mai jos au fost raportate în cazul persoanelor confirmate cu infecția COVID-19, având intensitate diferită, de la cele ale unei simple răceli, până la stări grave care au condus la deces.

Simptomele menționate mai jos se pot instala în cca. 2-14 zile de la data expunerii la virus:

  • Febră.
  • Tuse seacă.
  • Insuficiență respiratorie (dificultate în respirare/senzație de sufocare).

Unele persoane pot să fie infectate, dar nu dezvoltă niciun simptom și nu se simt bolnave. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) își revin după ce au fost afectați de boală fără a avea nevoie de tratament special. Circa 1 din 6 persoane care au COVID-19 dezvoltă forme severe ale bolii și au dificultăți în respirație. Persoanele în vârstă și cei cu probleme medicale anterioare, precum tensiune arterială mare, probleme cu inima sau diabet au șanse mai mari să dezvolte o formă severă a bolii.

Dacă ai simptome, sau dacă ai nevoie de informații cu privire la transmiterea și răspândirea virusului, te rugăm să apelezi TelVerde la numărul 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.

În timp ce unele tratamente medicamentoase sau remedii casnice pot oferi confort și ameliorează simptomele de COVID-19, nu există până în momentul de față dovezi clare că medicamentele existente pot preveni sau trata boala. Organizația Mondială a Sănătății nu recomanda auto-medicația, inclusiv administrarea de antibiotice, pentru prevenirea și tratarea COVID-19. Cu toate acestea, există studii clinice care evaluează diferite tratamente pentru COVD-19 și vom actualiza informațiile când acestea devin disponibile.

Categories: Carantină, Simptome

Un test negativ înseamnă că virusul care cauzează COVD-19 nu a fost descoperit în mostra prelevată de la persoana testată. Un test “fals negativ” este posibil mai ales în perioada timpurie a infecției. În cazul COVID-19 un test negativ prelevat de la o persoană cu simptome înseamnă că persoana respectivă probabil suferă de o altă afecțiune respiratorie cum ar fi gripa sau răceala.

Categories: Carantină, Simptome

Cele mai răspândite simptome pentru infecția cu noul coronavirus sunt:

  • Febră
  • Tuse seacă
  • Dificultăți de respirație

Acestea pot apărea între 2 și 14 zile după expunere. De obicei apar în primele 7 zile.

Marea majoritate (80%) a persoanelor care se îmbolnăvesc prezintă simptome ușoare sau foarte ușoare, echivalentul unei răceli sau unei pneumonii ușoare. Un număr de aproximativ 15% prezintă complicații și au nevoie de spitalizare. Un număr de aproximativ 5% prezintă complicații grave necesitând tratament de urgență.

Simptomele de urgență ale COVID-19 sunt:

  • Dificultăți severe de respirație
  • Durere sau presiune constantă în piept
  • Confuzie
  • Față sau buze albastre

Această listă este doar una provizorie. Contactați-vă medicul de familie dacă prezentați orice tip de simptome asociate COVID-19. Pe baza simptomatologiei se poate dispune testarea pentru COVID-19 și spitalizarea într-unul din centrele specializate dacă se consideră necesar de către cadrele medicale. Contactați numărul de urgență 112 doar în caz de simptome grave. O persoană trebuie să fie testată de două ori consecutiv cu un rezultat negativ, pentru a fi considerată vindecată.

Situația evoluează foarte repede și riscul de infecție poate evolua zilnic. Consultați sursele oficiale la zi pentru a stabili riscul pentru dumneavoastră.

Răspândirea comunitară e când mai multe persoane au fost infectate într-o zonă, inclusiv unele persoane care nu sunt sigure de metoda prin care au fost infectate (nu se cunoaște sursa infectării).

De regulă coronavirusurile se răspândesc de la persoană la persoană prin picături respiratorii. În prezent nu există dovezi care să susțină transmisia CIVID-19 prin mâncare. Înainte de a pregăti mâncare sau de a mânca e important să vă spălați pe mâini cu apă și săpun timp de 20 de secunde pentru siguranța alimentară generală. Pe toată durata zilei spălați-vă pe mâini de fiecare dată când tușiți strănutați, vă suflați nasul sau mergeți la toaletă.

Ar putea fi posibil ca o persoană să se îmbolnăvească de COVID-19 prin atingerea unei suprafețe sau a unui obiect care are virusul pe el, apoi atingându-și gura, nasul sau chiar ochii, dar aceasta nu pare să fie principala modalitate de răspândire.

În general, deoarece coronavirusurile supraviețuiesc puțin timp pe suprafețe, riscul de îmbolnăvire de la ambalaje sau produse alimentare e foarte scăzut, acestea călătorind timp de zile sau chiar săptămâni la temperaturi ambientale, refrigerate sau congelate.

Categories: Carantină, Simptome

Carantină înseamnă separarea unei persoane sau a unui grup de persoane care a fost expus unei boli contagioase (dar nu a dezvoltat simptome de boală) de populația care nu a fost expusă, pentru a limita posibilitățile de răspândire ale bolii. La fel ca autoizolarea, carantina este de obicei stabilită pentru perioada de incubație a bolii comunicabile, adică durata de timp în care oamenii dezvoltă boala după expunere. Pentru COVID-19, perioada de carantinare e de 14 zile de la data expunerii, deoarece 14 zile este cea mai lungă perioadă de incubație descoperită la coronavirusuri similare. O persoană eliberată din carantină e considerată ca fiind necontagioasă, neprezentând risc de infecție pentru alții.

Virusul a fost detectat pentru prima dată în orașul Wuhan, provincia Hubei, China. Primele infecții au fost conectate, în urma anchetei epidemiologice, de o piață de animale vii. Însă acum virusul se răspândește de la om la om. E important să ținem cont de faptul că răspândirea de la om la om poate continua fără gazde animale.

Unele virusuri sunt extrem de contagioase (precum pojarul) iar altele mai puțin.Virusul care cauzează COVID-19 pare să fie unul care se răspândește ușor și în mod susținut în comunități (“răspândire comunitară”) în unele zone geografice afectate. Răspândirea comunitară înseamnă că populația dintr-o zona a fost infectată cu virusul, inclusiv un număr de persoane despre care nu se știe unde au contactat boala (nu se cunoaște originea bolii).

Load More



Sursele răspunsurilor: