Întrebări și răspunsuri

0371 237 427

numărul la care poți obține informații din surse oficiale și de la asociații implicate
în ajutorarea sucevenilor afectați de Covid-19 sau măsurile de combatere a epidemiei

Această pagină reprezintă un răspuns umanitar la situația generată de noul coronavirus. Ne dedicăm comunității sucevene și ne aliniem altor inițiative asemănătoare existente în România.

Responsabilitatea, solidaritatea și organizarea civică ne vor ajuta să trecem mai ușor peste această criză! Împreună ne putem face bine! (mai multe…)

Generic selectors
Exact matches only
Search in title
Search in content
Search in posts
Search in pages

 

Ce este Coronavirus? (27)

DA.

Picaturile eliminate cand o persoana cu COVID-19 tuseste, stranuta sau vorbeste pot transmite coronavirusul persoanelor din apropiere.

Picaturile fine eliminate atunci cand o persoana infectata cu coronavirus tuseste, stranuta sau vorbeste contin particule viabile de coronavirus. Acestea pot transmite infectia daca intra in contact cu ochii, gura sau mucoasa nazala ale altor persoane. Conform rezultatelor unui experiment de laborator publicat săptămâna trecută, astfel de particule fine continand coronavirus pot transmite infectia inclusiv dupa 3 ore de la expulzare. Pentru a reduce riscul infectarii proprii si a celorlalti, sunt absolut necesare respectarea normelor de igiena recomandate (spalat des pe maini, acoperirea gurii la stranut/tuse cu un servetel) si pastrarea unei distante de cel putin trei pasi mari fata de ceilalti.

DA.

Fumatul sau vaping-ul reprezintă un factor de risc în cazul COVID-19, atât prin creșterea riscului de infectare, cât și prin evoluția spre forme severe.

Organizația Mondială a Sănătății avertizează că atât mâinile, cât și țigările pot fi contaminate, iar prin aducerea lor în mod repetat la nivelul gurii este favorizată infectarea. În plus, fumatul conduce la creșterea numărului receptorilor pe care noul coronavirus îi folosește pentru a intra în celule și a le infecta, ceea ce crește riscul de infectare la fumători.

Consumul de alte produse pe bază de tabac (narghilea), favorizează transmiterea de la o persoană la alta, mai ales prin folosirea de piese bucale și furtunuri nesterile.

Fumătorii prezintă anumite anomalii la nivelul plămânilor (inflamație, fibroză), care împiedică buna funcționare a acestora în condiții normale. În cazul unei infecții, inclusiv cu noul coronavirus, riscul de a dezvolta o formă severă de boală este crescut în cazul fumătorilor din cauza anomaliilor deja existente la nivelul plămânilor.

Pierderea mirosului și a gustului pot apărea în cazul infecţiei cu coronavirus. Încă nu ştim cât de comune sunt aceste simptome.

Datele apărute în ultimele zile arată o posibilă legătură între pierderea mirosului și infecția cu coronavirus, însă este nevoie de studii amănunțite pentru a stabili cât de comun este acest simptom și în ce stadiu al infecției poate să apară. Organizația Mondială a Sănătății nu a confirmat încă aceste date, însă Academia Americană de Otolaringologie recomandă ca, în cazul pierderii mirosului și în lipsa altor factori precum sinuzite, rinite sau alergii, ar trebui luate în considerare autoizolarea și testarea pentru coronavirus. Până la confirmarea acestor informații, trebuie să știm că cele mai comune simptome ale bolii COVID-19 sunt tusea, febra și dificultățile în respirație.

Pierderea temporară a mirosului (anosmia) este un simptom comun în multiple viroze respiratorii; virusurile atacă mucoasa nazală, cauzând congestie, creșterea secrețiilor nazale și inflamația mucoasei, unde se găsesc receptorii olfactivi. Anosmia poate fi cauzată și de diverse alergii sau de tratamentul cu antibiotice sau medicamente pentru reglarea tensiunii arteriale.

În ultimele zile, pierderea mirosului si a gustului au fost raportate la pacienți din întreaga lume confirmați ulterior ca fiind infectați cu coronavirus, deși nu prezentau alte simptome. În Coreea de Sud, unde testarea populației este extinsă, 30% din pacienții pozitivi dar asimptomatici au prezentat pierderea mirosului și a gustului. Dovezi au apărut și în alte țări precum China, SUA, Iran, Italia și Germania. Experți recunoscuți din Marea Britanie și SUA afirmă că pierderea mirosului și a gustului pot fi indicatori ai infecției asimptomatice cu coronavirus sau pot fi considerate simptome timpurii ale bolii.

Separarea de ceilalți, dacă un cadru medical consideră că ai fi putut fi expus la COVID-19, poate fi o situație de stres, chiar dacă nu te îmbolnăvești. Fiecare se simte diferit după perioada de stat în carantină. O parte din stări includ:

  • Emoții contradictorii, inclusiv cel de destindere de după perioada carantinei
  • Teamă și îngrijorare legată de propria sănătate și de sănătatea celor dragi
  • Stresul cauzat de experiența auto-monitorizării sau a monitorizării celorlalți, pentru depistarea semnelor sau simptomelor specifice COVID-19
  • Tristețe, furie sau frustrare, ca urmare a temerilor nefondate de contactare a bolii, din partea prietenilor sau a celor dragi, în ciuda faptului că ai fost declarat necontagios
  • Vina asociată faptului că nu ai putut să lucrezi sau să ai grijă de copii, în parametri normali, pe durata carantinei
  • Alte schimbări emoționale sau legate de sănătatea mintală
  • Copiii mai pot simți supărare emoții puternice dacă ei sau cineva cunoscut a ieșit din carantină.

Sfaturi pentru dezinfectare

  • Curăță și dezinfectează frecvent suprafețele pe care le atingi cu dezinfectați pe bază de alcool sau clor. Acestea includ mese, clanțe, întrerupătoare de lumină, blaturi de bucătărie, mânere, birouri, telefoane, tastaturi, toalete, robinete și chiuvete.
  • Dacă suprafețele sunt și murdare – folosește detergent sau săpun înainte de dezinfectare.

Opțiunile includ:

  • Diluarea înălbitorului (clorului) casnic.
    • Pentru a face o soluție de înălbitor (clor), amestecă 5 linguri (80 ml) la 3,8 litri de apă sau 4 lingurițe la un litru de apă.
    • Urmează instrucțiunile producătorului pentru aplicare și pentru ventilarea corespunzătoare a spațiilor după aplicare. Verifică data de expirare a produsului pentru a nu folosi produse expirate. Nu amesteca niciodată înălbitorul (clorul) cu amoniacul sau orice alt produs de curățare. Înălbitorul casnic care nu a expirat va fi eficient împotriva coronavirusurilor atunci când este diluat corespunzător.
  • Soluții alcoolice.
    • Asigură-te că soluția de dezinfectat are cel puțin 70% alcool.

Cum să cureți și să dezinfectezi corect

  • Poartă mănuși de unică folosință atunci când cureți și dezinfectezi suprafețele. Mănușile trebuie aruncate la gunoi după fiecare curățare pe care o efectuezi. Dacă se folosesc mănuși reutilizabile, acestea trebuie să fie dedicate curățării și dezinfectării suprafețelor pentru COVID-19 și nu trebuie utilizate în alte scopuri.
  • Poartă mănuși de unică folosință atunci când manevrezi rufe murdare de la o persoană bolnavă și aruncă-le după fiecare utilizare. Dacă folosești mănuși reutilizabile, acestea trebuie să fie dedicate curățării și dezinfectării suprafețelor pentru COVID-19 și nu trebuie utilizate în alte scopuri. Spală-ți mâinile imediat după îndepărtarea mănușilor!
  • Membrii gospodăriei trebuie să își curețe des mâinile, inclusiv imediat după îndepărtarea mănușilor și după contactul cu o persoană bolnavă, prin spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de 20 de secunde. În cazul în care săpunul și apa nu sunt disponibile și mâinile nu sunt vizibil murdare, se poate folosi un dezinfectant de mâini pe bază de alcool, care conține cel puțin 70% alcool. Cu toate acestea, dacă mâinile sunt vizibil murdare, spălați prima dată mâinile cu apă și săpun.
  • Membrii gospodăriei trebuie să urmeze acțiuni normale de prevenire a transmisiei viruslui la serviciu și acasă, inclusiv igiena mâinilor recomandată și evitarea atingerii ochilor, nasului sau gurii cu mâinile nespălate.
  • Pe cât posibil, persoana bolnavă trebuie să mănânce / să fie hrănită în propria cameră. Articolele non-alimentare folosite în acest proces și care nu sunt de unică folosință trebuie manipulate cu mănuși și spălate cu apă caldă sau într-o mașină de spălat vase. Curăță-ți mâinile după manipularea acestor instrumente.
  • Dacă este posibil, căptușește și dedică un coș de gunoi persoanei bolnave. Folosește mănuși atunci când arunci sacii de gunoi la tomberon. Spală-ți mâinile după manipularea sau aruncarea gunoiului.

În plus, curățarea mâinilor mai trebuie realizată în următoarele momente:

  • După ce îți sufli nasul, tușești sau strănuți.
  • După utilizarea toaletei.
  • Înainte de a mânca sau pregăti mâncarea.
  • După contactul cu animale domestice sau animale de companie.
  • Înainte și după ce acorzi îngrijiri de rutină unei alte persoane care are nevoie de asistență (de exemplu, un copil).

Cum se transmite COVID-19

Transmiterea de la persoană la persoană

Se crede că virusul se transmite în principal de la persoană la persoană:

  • Între oameni care sunt în contact apropiat unul cu celălalt (la o distanță de cca. 1,5 – 2 m).
  • Prin stropi respiratorii produși atunci când o persoană infectată tușește sau strănută. Acești stropi pot ajunge ușor în gura sau nasul celor din preajmă sau chiar pot fi inhalați în plămâni.

Poate fi cineva contagios chiar dacă nu are niciun simptom aferent COVID-19?

  • Cei mai contagioși se consideră a fi cei care au cele mai puternice simptome (cei în starea cea mai gravă).
  • Unii pot fi contagioși și înainte să manifeste simptomele bolii. În cazul COVID-19 s-au raportat o serie de astfel de cazuri, însă se consideră că nu aceasta este metoda principală de contagiune.

Infectarea prin atingerea unor suprafețe contaminate

E posibil ca o persoană să devină purtătoare de COVID-19 în urma atingerii unei suprafețe sau a unui obiect care a fost contaminat și apoi să-și atingă gura, nasul sau chiar ochii, dar se consideră că nu acesta este modul principal de transmitere.

“Nu se știe cu exactitate cât timp supraviețuiește în general pe suprafețe virusul care cauzează COVID-19, dar se pare că se comportă similar cu alte coronavirusuri. Studiile sugerează că durata de supraviețuire pe suprafețe a coronavirusurilor (inclusiv COVID-19 așa cum a fost studiat inițial) este de câteva ore până la câteva zile. Această durată poate varia în condiții diferite (de exemplu, în funcție de tipul suprafeței, de temperatură sau de gradul de umiditate al mediului). Dacă ai bănuieli că o suprafață ar putea fi contaminată, curăță cu un dezinfectant simplu pentru a distruge virusul și pentru a te proteja pe tine și pe ceilalți”.

Cât de ușor se transmite virusul?

Ușurința cu care un virus trece de la o persoană la alta poate varia mult. Unele virusuri sunt puternic contagioase (se transmit foarte ușor), precum pojarul, în timp ce alte virusuri se transmit în ritm mai lent. Un alt factor de control îl constituie posibilitatea de a opri sau încetini contagiunea unei mase mari de oameni. Virusul care cauzează COVID-19 pare a se transmite extrem de rapid și îndelungat în comunitate în anumite zone geografice.

Transmiterea în cadrul comunității reprezintă situația în care mai mulți oameni sunt infectați într-un anumit areal geografic, inclusiv persoane pentru care nu putem afla nici când și nici cum au luat virusul.

Situația din România

Se înregistrează niveluri diferite de activitate a acestui virus pe teritoriul României, aflându-ne în scenariul 3 al epidemiei.

Simptome

Simptomele de mai jos au fost raportate în cazul persoanelor confirmate cu infecția COVID-19, având intensitate diferită, de la cele ale unei simple răceli, până la stări grave care au condus la deces.

Simptomele menționate mai jos se pot instala în cca. 2-14 zile de la data expunerii la virus:

  • Febră.
  • Tuse seacă.
  • Insuficiență respiratorie (dificultate în respirare/senzație de sufocare).

Unele persoane pot să fie infectate, dar nu dezvoltă niciun simptom și nu se simt bolnave. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80%) își revin după ce au fost afectați de boală fără a avea nevoie de tratament special. Circa 1 din 6 persoane care au COVID-19 dezvoltă forme severe ale bolii și au dificultăți în respirație. Persoanele în vârstă și cei cu probleme medicale anterioare, precum tensiune arterială mare, probleme cu inima sau diabet au șanse mai mari să dezvolte o formă severă a bolii.

Dacă ai simptome, sau dacă ai nevoie de informații cu privire la transmiterea și răspândirea virusului, te rugăm să apelezi TelVerde la numărul 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor +4021.320.20.20.

Deși boala a apărut prin transferul de la animal la om nu există nicio dovadă că animalele de curte sau animalele de companie prezintă vreun risc de transmisie al bolii. Animalele pot însă transmite alte boli virale sau bacteriene așa că se recomandă spălatul pe mâini după contactul cu animale.

Încă nu. Până în acest moment, nu există niciun vaccin și niciun medicament specific antiviral pentru a preveni sau trata COVID-19. Cu toate acestea, cei afectați trebuie să primească îngrijiri pentru a le ameliora (reduce) simptomele. Persoanele cu forme grave trebuie spitalizate. Majoritatea pacienților se recuperează în urma îngrijirilor.

Posibile vaccinuri și tratamente specifice medicamentoase sunt în investigație. Acestea sunt testate prin studii clinice controlate. Organizația Mondială a Sănătății coordonează eforturile de a se dezvolta un vaccin și un tratament medicamentos pentru a preveni și trata COVID-19.

Cea mai eficientă metodă de a vă proteja pe dumneavoastră și pe cei din jur împotriva COVID-19 este de a vă curăța frecvent mâinile, să vă acoperiți gura atunci când tușiți cu un șervețel sau cu interiorul cotului și să păstrați o distanță de minim 1m de persoane care tușesc sau strănută.

Nu. Antibioticele nu funcționează împotriva virusurilor, acestea funcționează doar pentru infecții bacteriene. COVID-19 este cauzată de un virus, așadar antibioticele nu au rezultat. Antibioticele nu ar trebui folosite ca mijloc de prevenție sau tratament pentru COVID-19. Acestea ar trebui folosite doar la indicația medicului pentru a trata o infecție bacteriană.

Cele mai răspândite simptome pentru infecția cu noul coronavirus sunt:

  • Febră
  • Tuse seacă
  • Dificultăți de respirație

Acestea pot apărea între 2 și 14 zile după expunere. De obicei apar în primele 7 zile.

Marea majoritate (80%) a persoanelor care se îmbolnăvesc prezintă simptome ușoare sau foarte ușoare, echivalentul unei răceli sau unei pneumonii ușoare. Un număr de aproximativ 15% prezintă complicații și au nevoie de spitalizare. Un număr de aproximativ 5% prezintă complicații grave necesitând tratament de urgență.

Simptomele de urgență ale COVID-19 sunt:

  • Dificultăți severe de respirație
  • Durere sau presiune constantă în piept
  • Confuzie
  • Față sau buze albastre

Această listă este doar una provizorie. Contactați-vă medicul de familie dacă prezentați orice tip de simptome asociate COVID-19. Pe baza simptomatologiei se poate dispune testarea pentru COVID-19 și spitalizarea într-unul din centrele specializate dacă se consideră necesar de către cadrele medicale. Contactați numărul de urgență 112 doar în caz de simptome grave. O persoană trebuie să fie testată de două ori consecutiv cu un rezultat negativ, pentru a fi considerată vindecată.

Dacă sunteți într-o grupă de risc:

  • Asigurați-vă că aveți un stoc din medicamentele pe care le luați în mod curent în caz că trebuie să stați acasă o perioadă mai îndelungată.
  • Stați acasă.
  • Dacă trebuie să ieșiți din casă luați măsuri de precauție uzuale, stați departe de persoane bolnave, limitați contactul apropiat, spălați-vă des pe mâini, evitați orice fel de călătorie neesențială și evitați mulțimile.
  • Fiți atenți la simptome, mai ales la cele grave. Dacă vă îmbolnăviți, contactați 112.

Da, există cazuri de COVID-19 în România, atât cazuri de persoane ce s-au întors în țară cu virusul cât și de persoane infectate local. Numărul oficial de infecții poate fi văzut aici

Situația evoluează foarte repede și riscul de infecție poate evolua zilnic. Consultați sursele oficiale la zi pentru a stabili riscul pentru dumneavoastră.

Răspândirea comunitară e când mai multe persoane au fost infectate într-o zonă, inclusiv unele persoane care nu sunt sigure de metoda prin care au fost infectate (nu se cunoaște sursa infectării).

Carantină înseamnă separarea unei persoane sau a unui grup de persoane care a fost expus unei boli contagioase (dar nu a dezvoltat simptome de boală) de populația care nu a fost expusă, pentru a limita posibilitățile de răspândire ale bolii. La fel ca autoizolarea, carantina este de obicei stabilită pentru perioada de incubație a bolii comunicabile, adică durata de timp în care oamenii dezvoltă boala după expunere. Pentru COVID-19, perioada de carantinare e de 14 zile de la data expunerii, deoarece 14 zile este cea mai lungă perioadă de incubație descoperită la coronavirusuri similare. O persoană eliberată din carantină e considerată ca fiind necontagioasă, neprezentând risc de infecție pentru alții.

Cât de multă vreme o persoană e bolnavă în mod activ variază de la om la om și la fel poate varia decizia de a elibera pe cineva din spital, carantină sau izolare. Eliberarea se face de la caz la caz în funcție de decizia personalului medical și al specialiștilor în prevenția răspândirii bolilor infecțioase. Decizia se ia pe baza simptomatologiei și testelor de laborator.

Directivele Centrului de Control și Prevenția al Bolilor (CDC) din SUA subliniază trei criterii pentru eliberarea din carantină:

  • Pacientul nu are febră (fără a fi folosit medicamente ce reduc febra)
  • Pacientul nu are tuse sau alte simptome fizice
  • Pacientul a ieșit negativ la cel puțin două teste de exudat faringian consecutive, luate la distanță de 24 de ore.

O persoană eliberată din izolare e considerată ca fiind necontagioasă, neprezentând risc de infecție pentru alții.

Deși încă nu este sigur cât timp supraviețui virusul care cauzează COVID-19 pe suprafețe, Organizația Mondială a Sănătății sugerează că acesta pare să se comporte ca și celălalte tipuri de coronavirus. Studiile făcute pe acestea sugerează că pot persista pe suprafețe între câteva ore și câteva zile (informație susținută și de datele preliminare despre noul coronavirus). Acest timp poate varia în funcție de condiții (ex. tipul de suprafață, temperatura sau umiditatea din mediu).

Dacă considerați că o suprafață ar putea fi infectată, curățați-o cu un dezinfectant pentru a omorâ virusul și pentru a vă proteja pe dumneavoastră și pe cei din jur. Curățați-vă apoi mainile cu o soluție pe bază de alcool sau spălați-vă pe mâini cu apă și săpun. Evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura.

Este posibil ca o persoană să se îmbolnăvească de COVID-19 prin atingerea unei suprafețe sau al unui obiect care are virusul pe el, apoi atingându-și gura, nasul sau ochii, dar aceasta nu pare să fie principala modalitate de răspândire.

Se crede că persoanele sunt contagioase mai ales atunci când sunt simptomatice (vizibil bolnave). Este însă posibil ca unele persoane să răspândească virusul înainte sau fără să manifeste simptome; există cazuri în care se pare că acest lucru s-a întâmplat cu noul coronavirus dar aceasta nu pare să fie principala modalitate de răspândire.

Virusul care cauzează COVID-19 se răspândește de la om la om. Cineva care este bolnav cu COVID-19 poate răspândi boala către alții. De aceea se recomandă carantinarea pacienților până sunt din nou sănătoși și nu mai prezintă risc de infecție pentru alții.

Se crede că virusul se răspândește mai ales de la persoană la persoană în mod direct:

  • Între persoane care se află în contact direct (sub 1,5 m)
  • Prin picături respiratorii produse de o persoană infectată care strănută sau care tușește.

Aceste picături microscopice pot ajunge în gura sau nasul persoanelor aflate în apropiere sau pot fi inhalate direct în plămâni.

Virusul a fost detectat pentru prima dată în orașul Wuhan, provincia Hubei, China. Primele infecții au fost conectate, în urma anchetei epidemiologice, de o piață de animale vii. Însă acum virusul se răspândește de la om la om. E important să ținem cont de faptul că răspândirea de la om la om poate continua fără gazde animale.

Unele virusuri sunt extrem de contagioase (precum pojarul) iar altele mai puțin.Virusul care cauzează COVID-19 pare să fie unul care se răspândește ușor și în mod susținut în comunități (“răspândire comunitară”) în unele zone geografice afectate. Răspândirea comunitară înseamnă că populația dintr-o zona a fost infectată cu virusul, inclusiv un număr de persoane despre care nu se știe unde au contactat boala (nu se cunoaște originea bolii).

Coronavirusurile sunt o familie virală numeroasă. Unele pot cauza boli la om pe când altele, precum coronavirusurile canine sau feline infectează doar animalele. Rareori unele coronavirusuri care infectează animalele au făcut tranziția la om, putând fi transmise de către acesta. Asta se suspectează că s-a întâmplat în cazul virusului care cauzează COVID-19. Sindromul Respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și Sindromul Respirator Sever Acut (SARS) sunt alte două exemple de coronavirusuri care au trecut de la animal la om.

Îmbolnăvirile datorită infecției cu noul coronavirus sunt în general ușoare, în special în rândul copiilor și al tinerilor adulți. Cu toate acestea, COVID-19 poate cauza îmbolnăviri serioase: aproximativ 1 din 5 persoane care contactează această boală au nevoie de îngrijiri medicale spitalicești. Este așadar normal ca oamenii să se îngrijoreze de cum îi va afecta epidemia COVID-19 pe ei și pe cei dragi.

Ne concentrăm îngrijorările în acțiuni pentru a ne proteja pe noi, pe cei dragi și comunitatea în care trăim. Prima dintre aceste acțiuni este spălarea frecventă și riguroasă a mâinilor cât și menținerea unei igiene respiratorii bune. În același timp, informați-vă și urmați recomandările autorităților locale și naționale privind orice restricții de călătorie, mobilitate și izolare.

Putem lupta împotriva stigmatizării și să îi ajutăm pe ceilalți, nu să îi rănim, oferind suport social. Trebuie să ne opunem stigmatizării prin stăpânirea bună a datelor exacte. Comunicând strict cunoștințe legate de virus, cum se răspândește și despre efectele acestuia fără a învinovăți categorii largi de persoane pe bază de rasă, etnicitate sau proveniență, putem să oprim stigmatizarea.

Cetățeni din România ar putea fi îngrijorați sau anxioși despre prieteni și rude care locuiesc în, se întorc din, sau vizitează zone afectate puternic de COVID-19. Unii oameni sunt îngrijorați de răspândirea bolii. Frica și anxietatea pot duce la stigmă socială, de exemplu față de persoane din China sau Italia sau față de persoane care au fost în carantină sau izolare.

Stigmatizarea e discriminarea unui grup de oameni, un loc sau o națiune. Stigma e asociată cu o lipsă de cunoștințe despre COVID-19 și felurile în care se răspândește, cu o nevoie de a găsi pe cineva vinovat, cu frica de îmbolnăvire și moarte sau cu știri false care împrăștie mituri și zvonuri.

Stigma afectează pe toată lumea deoarece creează mai multă frică sau furie față de oameni obișnuiți care ajung să fie învinuiți în locul bolii care cauzează problema.

Pe data de 11 Februarie 2019, Organizația Mondială a Sănătății a anunțat un nume oficial pentru boala virală care cauzează epidemia de coronavirus nou din 2019, identificat prima dată în orașul Wuhan din China. Noul nume al bolii este “Coronavirus disease 2019 – care se traduce “boală coronavirus 2019”- abreviată COVID-19. În COVID ‘CO’ vine de la corona, ‘VI’ vine de la virus și ‘D’ de la disease (boală). Înainte, boala era numită “noul coronavirus – 2019” sau “2019-nCoV”.

Există mai multe tipuri de coronavirusuri umane, inclusiv unele care cauzează în mod curent infecții ușoare ale tractului respirator superior. COVID-19 e o boală nouă, cauzată de un coronavirus nou, care nu a fost descoperit anterior la oameni. Numele a fost selectat folosind Ghidul OMS (Organizația Mondială a Sănătății) de bune practici pentru numirea noilor boli infecțioase umane.

Noul coronavirus care provoacă COVID-19 este o nouă infecție virală din categoria coronavirusurilor, care nu era identificată anterior. Virusul care cauzează infecția cu COVID-19 nu este același cu coronavirusurile care circulă în mod comun în populație (Coronavirusurile comunitare), care cauzează boli ușoare ca răceala.

Un diagnostic cu coronavirus comunitari (229E, NL63 sau HKU1) nu este același lucru cu un diagnostic cu COVID-19. Pacienții cu COVID-19 vor fi evaluați și tratați diferit decât cei cu coronavirusuri comunitare.

Load More



Sursele răspunsurilor: